sejur pescuit la stiuca in delta

Stiuca si somnul in Delta Dunarii

ianuarie 16, 2018
Despre Delta Dunarii
Distribuie
Stiuca  (Esox Lucius)
Delta Dunarii pare sa fie ultimul refugiu al stiuci. Este pradatorul înzestrat perfect de natura, situat în vârful piramidei trofice din ecosistemele acvatice dulcicole, având o viteza de invidiat, 25-28 m/s, pe distante scurte.

Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai 3 saptamani 15mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3ani, cand are aproximativ 700-800grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20kg. Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie.

Stiuca temperatura optima  de hranire este de 17-18?C. Când temperatura apei devine 13-15 grade C, metabolismul stiucii se accelereaza, si se hraneste toata ziua, iar cu intensitate maxima, dimineata si înainte de amurg. Primavara când temperatura apei creste, stiucile se deplaseaza spre apele mai putin adânci, unde încalzirea apei atrage hrana vie a pradatorilor. Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului.

Exista insa perioade cand stiuca este mai greu de gasit: de exemplu primavara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. In schimb toamna cand puietul se retrage la iernat si bradisul a cazut pe fundul apei, se prind exemplarele mari.

Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie. Vara o gasim mai în centrul baltilor, urmarind deasemenea cârdurile de puiet. Când temperatura apei creste foarte mult, trebuie cautata în locurile cu apa adânca, între canale dintre balti si micile“japse” ce se formeaza între ele.

Comportamentul stiuca In primele stadii de viata stiuca traieste in carduri, si ca si ceilalti pesti se hraneste cu microorganismele din apa. Mai tarziu devine
solitara si aproape exclusiv ihtiofaga. Ziua, stiuca sta ascunsa in preajma vegetatiei, aproape nemiscata in pozitie oblica(de atac-cu capul mai sus, de repaus-cu capul mai jos) repezindu-se numai asupra pestilor care ii trec prin preajma ,insa noaptea vaneaza activ pentru a-si potoli lacomia(desi urmareste mai ales maruntisul, poate inghiti si pesti mai mari pana la 1/3 din greutatea proprie).

Stiuca se hraneste cu pesti marunti, broaste, serpi de apa, mamifere mici de apa si se arata a fi si canibal. Desi lacoma, stiuca nu se hraneste tot timpul cu toate ca digera repede si ramane cu stomacul gol, sta zile intregi inactiva, pentru ca apoi sa inghita mai mult decat ii este necesar. A ctivitatea stiucilor se declanseaza aproape simultan, nu numai intr-un anumit loc sau intr-o apa, ci pe un teritoriu mult mai larg asa cum se intampla si cu incetarea hranirii lor.

În perioadele optime de hranire a stiuci (toamna), exemplarele mai mici, vor ataca mai aproape de mal, iar cele mari un pic mai în larg. Tot în aceasta perioada, încercatinaluci de dimensiuni mai mari. Nu folositi aceeasi naluca în aceeasi balta de prea multe ori. Incercati sa imprimati nalucii dumneavoastra o viteza si o miscare cât mai apropiate de ceea ce vrea sa imite: un peste ranit, bolnav. Aruncati naluca în directia soarelui, si nu folositi naluci foartestralucitoare daca apa este foarte limpede. Si nu uitati ca iarna la copca cele mai bune rezultate se obtin la pestisor viu

Somnul (Silurus Glanis)

Denumirea ştiinţifică : Silurus Glanis
Denumiri populare : codău, moacă, somotei (somnul mic, până la 2 kg)
Raspandire :In toate apele Europei, in rauri, lacuri şi balti de ses şi de deal. La noi este raspandit in raurile si lacurile de şes, Dunare şi Delta Dunarii.
Dimensiuni :Este cel mai mare peşte de apa dulce care traieşte la noi. In mod curent are 1 metru şi 5-6 kg, dar poate ajunge la 50-100 kg.
Descriere :Este unul dintre peştii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos, fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi.

Sumnulu nu are solzi ci un mucus protector, extrem de alunecos. Este un peşte in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloseste de cele 6 mustati), auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig) şi mirosul (sesizeaza resturile de carne de la abator folosite ca momeala). Cel mai important si dezvoltat simt este auzul, fiind foarte sensibil la vibratii.

Deci momelile artificiale mai “zgomotoase” vor fi mai eficiente.Ca momeli naturale prefera: – buchetul de râme negre, coropisnita sau lipitoarea mare.Trebuie pescuit în mare liniste, deoarece sesizeaza orice vibratie a barcii sau a malului, si cât mai aproape de noi, pentru a putea fi usor de controlat. Văzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu lumină puţină, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.

Somnul mod de viaţă .Pe timpul zilei stă ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu-se cu mediul. Noaptea pleacă la vanătoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coadă cu care işi imobilizează prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare in schimb estesinguratic.

Somnul este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut. Imperecherea are loc la peste 18 grade C, iar pâna pe la mijlocul lunii august se hraneste normal. Ca peşte rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de insecte, rame, viermi, broscute, peştisori, el nu poate digera hrana la C. Se°mai putin de 10hraneşte si cu animale moarte, pe care le gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor.
Somnul iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *